Germania este cel mai mare stat membru și economia dominantă în UE, având cea mai mare contribuție netă la bugetul european. 

Urmare a apariției condițiilor de pandemie, spectrul unui colaps al exportului german, în situația dezintegrării zonei euro și a pieței unice, a fost catalizatorul. Închiderea frontierelor naționale și interzicerea exporturilor au pus sub pericol lanțurile de aprovizionare ale puternicei industrii germane, punând în lumină pericolele piaței unice europene.

Astfel, Germania a fost de acord cu:

• o creștere a bugetului UE,

• un Mecanism de redresare a economiei și de reziliență (RRF),

• finanțarea acestui fond prin datoria comună a UE, ca soluție unică și limitată temporar constituită răspuns punctual la o situație specifică.

Germania, fiind „prima între egali„, are rolul autoasumat de asigurare a stabilității ordinii politice și economice la nivel european.

Pe de altă parte, interesul său este să păstreze și să protejeze ordinea existentă în care funcționează convenabil pentru că status quo-ul sistemului deja se bazează pe aceasta.

Germania încearcă să amâne schimbările și reacționează doar atunci când apreciază că status quo-ul este amenințat fundamental, având o abordare rațională bazată pe analize cost-beneficiu raportate la status quo.

Germania a pledat în favoarea unui fond suplimentar ambițios de 500 de miliarde de euro, dar limitat în timp și în sfera de aplicare; iar UE să își asume o datorie comună, pentru care plafonul ar trebui majorat la 2 % din venitul național brut al UE.

Noul fond „Next Generation EU” are în vedere doar investiții legate de politica climatică pe termen lung și obiectivele digitale ale UE, nu și pentru rambursarea datoriilor vechi. Se urmărește un viitor rezilient din valoarea adăugată a acestor investiții și o modernizare a politicilor la nivel european.

Evident, motivul pentru are a fost nevoie de o repoziționare la 180˚ a Germaniei este menținerea ordinii existente și a stabilității Uniunii Europene.

Germania a fost fermă și a reușit să impună restricții substanțiale privind domeniul și sfera de aplicare a concesiilor sale pentru continuarea proiectului UE. Totuși, fiind o soluție punctuală, concesiile nu sunt permanente și, în consecință, nu reprezintă o schimbare fundamentală.

Germania are, modelată, exact Uniunea pe care și-o dorea.