În cadrul unui demers de cercetare privind starea administrației publice a Bucureștiului, realizat de un grup de nouă studenți doctoranzi ai Școlii doctorale a SNSPA, coordonați de dl. prof. univ. dr. Dragoș Valentin Dincă, am urmărit o dimensiune distinctă a administrației bucureștene privind urbanismul și capacitatea administrativă a instituțiilor bucureștene.
În spațiul public revine recurent scenariul desființării sectoarelor și trecerea Bucureștiului la o administrație unică, centralizată la nivelul Primăriei Municipiului București.
Are însă administrația bucureșteană capacitatea de a implementa o asemenea măsură fără ca prestarea serviciilor publice să aibă de suferit?
Urmare a cercetării amănunțite a site-urilor publice ale primăriilor de sector și Primăriei Municipiului București, câteva aspecte au ieșit în evidență:
- Instituțiile oferă servicii, care intră sub spectrul urbanismului, atât fizic cât și electronic;
- Deși există o legislația specifică aplicabilă la nivel național, rezultatele la nivel local diferă în funcție maniera în care au fost procedurate activitățile de urbanism la nivel de primărie;
- Funcționarii publici au redactat răspunsurile la solicitarea de informații, în temeiul Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, în manieră personală în funcție de înțelegerea proprie sau abordarea instituțională.
Astfel că, sporirea capacității administrative ar trebui urmărită prin acțiuni concrete de suport oferit administrației publice locale:
- uniformizarea procedurilor pentru activitățile de urbanism la nivelul municipiului, printr-un program pilot;
- (…) dezvoltarea unor instrumente simplificate care să integreze normele și măsurile legislative naționale specifice;
- creșterea volumului de servicii on-line oferite cetățenilor;
- (…) automatizarea proceselor repetitive din cadrul serviciilor specializate și utilizarea de chat-bots cu acces la o bibliotecă de spețe care să furnizeze în timp real informațiile cu caracter public.
